Culturale.ro

A trăit aproape 100 de ani, dar, privind retrospectiv, n-a fost nicidecum vorba de “un veac de singurătate”. Ernesto Sabato (1911 – 2011) și-a cucerit milioane de cititori prin proza sa memorabilă, fiind unul din titanii literaturii universale din toate timpurile. Cărțile sale rămân nepieritoare și dau seamă de uriașul impact pe care l-a avut asupra culturii, în ultimul veac, literatura sud-americană.

Din colțul său de lume au mai rămas acum doar Gabriel Garcia Marquez și Mario Vargas Llosa. Ambii însă au trebuit, la vremea lorm să-și petreacă literatura prin “Tunelul” din Buenos Aires. citeste mai departe » »

“Kapitalism – Reţeta noastră secretă“, documentarul lui Alexandru Solomon, nu e nici vreo producţie de difuzat pe “History”, nici vreun film artistic mai acătării. În ciuda afluxului de reacţii pozitive, pelicula nu e altceva decât o însăilare de senzaţii despre câteva personaje mai mediatizate din tranziţie. “Kapitalismul” românesc iese şifonat, ceea ce e firesc, având în vedere brambureala securisto-cetăţenească ce a invadat aşa zisul peisaj de business dâmboviţean, dar senzaţia de documentare frivolă mai poate şterge din păcatele acestui rău deloc necesar pe care am fost nevoiţi să-l trăim din 1989 încoace. citeste mai departe » »

Ion Iliescu şi Victor Rebengiuc în aceeaşi poză părea un non-sens acum câţiva ani, când actorul le flutura comuniştilor cu funcţie sulul de hârtie igienică. Şi totuşi, acest lucru a devenit posibil în filmul “Medalia de onoare“, în regia lui Peter Călin Netzer. Pentru mine rămâne un mister cum a reuşit tânărul cineast să adune laolaltă atâţia clasici şi atâtea animozităţi într-o peliculă corectă, dar fără sclipiri de originalitate. Pentru că, pe lângă Iliescu şi Rebengiuc, în film mai au apariţii episodice Ion Lucian şi Radu Beligan, actori de calibru, greu de prins într-un proiect cinematografic aleatoriu. citeste mai departe » »

Am văzut “Marţi, după Crăciun” sâmbătă şi a picat bine. E un film perfect de după-amiază: nu te adoarme, dar nici nu te forţează să ieşi din somnolenţă. Regizorul Radu Muntean reuşeşte performanţa de a face filme şi pe altfel de subiecte decât temele arhi-saturate: comunism sau capitalism de doi bani. În “Marţi, după Crăciun” nimeni nu îşi mai înjură ţara şi nici un personaj nu vrea să emigreze. În schimb, divorţează. citeste mai departe » »

Vestea bună e că Stieg Larsson (foto) nu e Dan Brown, e scriitor. Vestea proastă e că nu are fineţea lui Umberto Eco, iar “Trilogia Millenium” nu însumează pleiada de informaţii mistico-culturale răsfirate elegant în “Pendulul lui Foucault“. Dar, să rămânem din tot acest inventar cu vestea bună: faptul că o carte bine scrisă, în care autorul cochetează discret şi cu teoria conspiraţiei, a reuşit să devină un best-seller veritabil, poziţionat mult peste siropoasele scenarii Browniene din Codul absolut neliterar al lui da Vinci, este un semn pozitiv pentru calitatea mondială a lecturii. citeste mai departe » »

Apărută discret, în septembrie 2010, cartea românului Constantin Creţan – “De la maimuţa sălbatică la maimuţa domestică” (“From Wild Ape to Domestic Ape“) susţine o teorie revoluţionară: omul de Cro-Magnon a fost cel mai inteligent produs al speciei umane, iar omul modern este doar o palidă umbră a celui preistoric. Demonstraţia sa foloseşte argumente independente faţă de studiile recente apărute pe această temă şi îl aşează pe primul Homo Sapiens pe treapta cea mai de sus a inteligenţei umane. De la Cro-Magnon omenirea involuează, procesul fiind ireversibil susţine Constantin Creţan. citeste mai departe » »

Pentru că e vremea sărbătorilor, ţin să vă mulţumesc tuturor celor care aţi intrat pe site-ul culturale.ro în acest an, fie vizitatori fideli, fie ocazionali. Vă aştept cu drag şi anul ce vine şi vă doresc tuturor Sărbatori fericite şi cele mai bune gânduri. citeste mai departe » »

În buna tradiţie a ultimei perioade, HBO România va difuza în ajunul Crăciunului unul dintre cele mai bune filme româneşti: “Concertul” (“Le Concert“), în regia lui Radu Mihăileanu. Pelicula, apărută pe marile ecrane în 2009, a fost selectată să participe în acest an şi la “Globurile de Aur”, la secţiunea “Cel mai bun film străin”.

“Concertul” va fi difuzat de HBO vineri, 24 decembrie, de la ora 21:00. citeste mai departe » »

Televiziunea publică sărbătoreşte apropierea Crăciunul, dar şi Revoluţia din decembrie ’89, prin difuzarea filmelor din seria “Amintiri din epoca de aur“. Cele două părţi: “Tovarăşi, frumoasă e viaţa!” şi “Dragoste în timpul liber” au apărut pe marile ecrane în 2009, în regia mai multor persoane:Constantin Popescu Jr, Răzvan Mărculescu, Cristian Mungiu, Ioana Uricaru şi Hanno Höfer. Personal, filmuleţele din prima parte îmi par mult mai reuşite şi mai apropiate de viziunea unui film artistic cu inserţii de “legende urbane” savuroase. citeste mai departe » »

Criticii literari din România refuză cu consecvenţă să fie tranşanţi şi să ofere un verdict personal, dar fără echivoc, asupra “materiei prime” cu care lucrează. Dacă moartea poetului Adrian Păunescu a produs derapaje uluitoare de impostură literară şi istorică, este şi din cauza acestei frici teribile a unor specialişti de a se lua la trântă cu posteritatea. În fapt, tradiţia criticii literare continuă monumentalismul afişat în perioada interbelică de George Călinescu, care a conspectat sute de opere fără a da senzaţia, privind postum verdictele sale, că a înţeles ceva din noţiunea de valoare literară autentică. citeste mai departe » »

“SymPhoenix” este titlul generic pentru recitalul de excepţie care va avea loc luni, 20 decembrie, pe scena Operei Naţionale din Bucureşti. În cadrul acestui eveniment formaţia Phoenix va cânta alături de o orchestră simfonică condusă de dirijorul Daniel Jinga, beneficiind şi de prezenţa a două voci ale operei române: Vlad Miriţă şi soprana Tina Munteanu. citeste mai departe » »

Cititorii români l-au îndrăgit dintotdeauna pe scriitorul italian Umberto Eco. Au cumpărat pe sub mână “Numele trandafirului” înainte de 1989, s-au delectat în tranziţie cu “Pendulul lui Foucault” sau “Insula din ziua de ieri” şi chiar au încercat să priceapă volumele de semiotică traduse la noi.

În acest context, e aproape firesc faptul că cel mai recent roman publicat de Umberto Eco să apară deja în limba română la doar o lună de la lansarea ediţiei italiene. Este vorba de cartea “Cimitirul din Praga” (“Il Cimitero di Praga“), care a apărut în această săptămâna la editura Polirom, în traducerea Ştefaniei Mincu. citeste mai departe » »

Din seria “românismelor culturale“, pe final de stagiune a apărut şi epistola anului: Zece intelectuali au trimis o scrisoare de protest către CNA, venind în apărarea realizatoarei TVR Eugenia Vodă. Chestiunea nu e simplă, dar nici delicată. Eugenia Vodă l-a avut invitat într-o emisiune recentă pe Ion Cristoiu, care a crezut de cuviinţă să spună vreo două vorbe de bine despre liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu. Afirmaţia cea mai făţişă, cu o doză mare de adevăr altminteri: “Corneliu Zelea Codreanu nu a fost corupt.” citeste mai departe » »

Filmul regizorului Constantin Popescu, “Portretul luptătorului la tinereţe“, va fi difuzat în premieră la TV de postul HBO, duminică, 19 decembrie, de la ora 20:00. Pelicula a avut premiera în acest an, la Festivalul de la Berlin. Această producţie este primule pisod din trilogia “Aproape linişte” şi prezintă drama românilor care s-au opus comunismului după 1945. citeste mai departe » »

Cinematografia românească mai are parte de o nominalizare europeană de prestigiu. “Concertul“, filmul regizat de Radu Mihăileanu, a fost nominalizat la Globurile de Aur 2010, la categoria “Cel mai bun film străin“. “Concertul” a avut premiera pe 20 noiembrie 2009 şi a obţinut până acum mai multe premii internaţionale, printre care două premii César. Lungmetrajul a fost filmat în România, Rusia şi Franţa. citeste mai departe » »

Liberalul Dinu Zamfirescu, unul dintre cei care au făcut puşcărie politică sub comunism, a oferit un interviu cotidianului “România liberă” în care vorbeşte despre politica românească de după război, despre manifestaţia anticomunistă din 6 martie 1945, dar şi despre contextul politic şi cultural actual. În acest interviu Dinu Zamfirescu îşi aminteşte şi de “intelectualii oportunişti” George Călinescu sau Mihail Sadoveanu care “făceau coadă” la Ambasada Uniunii Sovietice. Iată câteva din declaraţiile lui Dinu Zamfirescu: citeste mai departe » »

Poate cea mai dreaptă decizie a juriului Nobel pentru literatură a fost luată în 2010, anul în care scriitorul peruan Mario Vargas Llosa a câştigat, după ani de aşteptare, acest premiu. În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi, Nobelul a însemnat mai multă politică şi mai puţină ficţiune, iar criteriile după care juriul suedez a împărţit gloria literară au părut din ce în ce mai incerte, dacă nu de-a dreptul suspecte. citeste mai departe » »

Într-un editorial din numărul 44 al revistei “România literară“, Nicolae Manolescu recunoaşte că le-a cerut tinerilor critici care scriau în paginile revistei să fie “răi” cu scriitorii. O replică pare desprinsă chiar dintr-un decalog al succesului, valabil azi nu doar în literatură: “Vreţi să vă afirmaţi? Negaţi! În caz contrar, nu vă bagă nimeni în seamă.” Pentru a exemplifica cele spune, Nicolae Manolescu îl dă exemplu pe criticul Alex Ştefănescu, pe care l-ar fi rugat deseori “să pună Tichia de mărgăritar pe capul unor scriitori valoroşi“. Iată un fragment din afirmaţiile lui Nicolae Manolescu despre critica literară: citeste mai departe » »