“Caramitru – Mălăele, câte’n lună și în stele”: Un “show poetic” despre improvizație, vers și ritm

6 iunie 2013 | 0

Orice spectacol care îl are pe afiș pe actorul Horațiu Mălăele e unul ce are toate șansele să se joace cu casa închisă. Dacă alături de acesta apare și Ion Caramitru, succesul poate fi dinainte garantat. Este și cazul “show-ului” “Caramitru – Mălăele, câte’n lună și în stele”, ale cărui reprezentații au avut mare trecere la public, în ciuda prețurilor destul de piperate la bilete.

În esență, este vorba de un spectacol poetic în care doi mari actori se întrec într-un recital de vorbe și idei din marii clasici ai literaturii. Shakespeare, dar și Nichita, Topârceanu dar și momente inedite de improvizație, toate aceste “citate” recitate cu talent și har construiesc un regal de interpretare actoricească.

Mălăele, cu un umor irezistibil și cu o prestație inconfundabilă, Caramitru, cu o profunzime și o acuratețe inegalabile, încearcă să închege o lume a mirării și poeziei, acompaniați sporadic de violoncelul lui Adrian Naidin.

Și totuși, dincolo de frumusețea versurilor și prestația actorilor, acest spectacol suferă de lipsa unui fir narativ care să îi lege punctele forte. Și, spre final, parcă prea puțină emoție rămâne risipită printre rândurile acestei inedite întâlniri cu poezia.

S-ar fi vrut mai mult, s-ar fi putut mai mult. Totuși, “Caramitru – Mălăele, câte’n lună și în stele” reușește să readucă în actualitate, cu inspirație și umor, nostalgia pentru vers și ritm. Ceea ce, în peisajul culturar de astăzi, nu-i deloc puțin lucru.

Comenteaza